Tomato Kecchappu Kootei este unul dintre cele mai cunoscute filme aleluia Terayama. Terayama, deci avantgardă. La 9 ani, printre bombe cu fosfor şi oameni decapitaţi. În ‘83, la 47 de ani, moare de nefrită, o boală de căcat complet. Probabil ultimul poem scris iaşte acesta:
REMEMBERING HOME
On the 10th of December in 1935
I was born-an imperfect dead man.
Years will follow years and one day I know
I shall become a perfect dead man.
When that day comes
I will think of
the cherry tree
in the garden
of a small sunny house
in the city of Aomori, in the town of Uramachi
in the village of Aza Hashimoto
a tree that reached out over the wall,
that grew too much towards
the outside.
I will know the day has come
to grow from the inside.
When I was a child
I was good at imitating
a train
I knew the end of the world
existed, but only
in my own dream.
Un bun prieten îl descrie ca fiind foarte modest, timid şi politicos. Pentru un japonez, a spune despre un alt japonez că are un comportament foarte politicos e ceva extrem. Spre sfârşitul vieţii, iesind dintr-un club unde ascultase punk, este acostat de un necunoscut. “Nu cumva eşti Shuuji Terayama?” Pe o stradă aproape pustie, în New York, un american recunoaşte un regizor/poet japonez. Imaginea succesului ce i-a displăcut întodeauna.
Ca şi Mishima, se refugiază pentru o vreme într-o scurtă metafizică a gimnasticii, a cultivării corpului. Bolnav, abandonează boxul. Cursele de cai îl atrag. Cu Bukowski, ar fi făcut echipă.
Terayama vorbeşte despre atrocităţile războiului. Despre cum este să te înveleşti cu cadavre ca să nu îngheţi de frig. Terayama vorbeşte despre râsul pe care la un moment dat îl provoacă reprezentarea exagerată a morţii. A nu se confunda cu nebunia. Vorbeşte despre obsesiile japoniei postbelice dar şi despre hărţi, text şi dramă:
I prefer to regard the text not as something to be read word for word, but as a map. It is
said that the history of maps is actually older than that of literature. Even in pre-history,
man had to make graphic representations in order to understand where he was and how
far he had to go. If the territory depicted in the diagram can be tread upon by human
feet, it belongs to history. If it cannot be so tread upon, if it is an imaginary garden room,
or the wilderness of human relationships or the warm intimacy of the human body, then
it belongs to the realm of drama.
The Emperor Tomato Ketchup are două variante. Cea de 28 de minute ie special cut for europeans, only the hotspots, cu adăugirile germanilor. Într-un fel, o deformare a intenţiei lui Terayama. Versiunea originară are 86 de minute. Iaca 28ul (împreună cu încă 2 bucăţi; The Cage, 11 min. şi An Introduction to Cinema for Boys and Young Men, 3 min.):
Ză poem und ză new york rencontre iaşte from a Jstor article.
nu stiu care este problema de ordinusului technic-dar- nu reusesc sa prin deloc din primul clip. iar din al doilea am vizualizat doar 8 min. tre` sa hiu uori ? stii tu care este solutia? sau mai incerc . poate a treia oara reusesc. sa vaz`
Comment de e.e. — martie 21, 2008 @ 9:08 am
probabil ca o hi din cauza conexiunii tale de net….aici mere ok. daca ţii neapărat, pot uploada filmul pre undeva din jungla netuliană, şi să-l iei de colo şa…
Comment de mangaloy — martie 21, 2008 @ 10:22 am
daca nu iti face prea mult deranj ar fi de-a veri nais-ului . pana acum nu am avut nici o problema. ei, cine stie ce conexiuni de-a sanctus venerdi-ului au intervenit. iti multumesc.
Comment de e.e. — martie 21, 2008 @ 11:21 am
ne place maximal descrierea personajului principal. revin sa aprofundez.
hai naibii cu filmele alea nemesti, mai, sa facem cultura inalta la poporu asta pitic. poate asa mai castiga sarmanu cativa centimetrii de neuron, desigur…
Comment de cristina — martie 21, 2008 @ 3:13 pm
pardon, scuzati, merci..”centimetri” cu un singur “i”
Comment de cristina — martie 21, 2008 @ 3:48 pm
o rezonanta vizuala puternica are acest protest asezat meticulos pe “pelicula”. norocul meu,a fost, ca am vazut intregul film , altminteri , secventele din partea a doua a clipului ( cu care incepusem defapt ) mi-ar fi ruinat imaginea in ansamblu. m-ar fi indus in eroare – imi era greau sa cred ca acea scena se vrea “redusa ” doar la o forma incestuoasa.
realitatea este ca japonezi sunt extrem de greu de inteles. inca traiesc in acea exigenta forma der kaisertümlichkeit , intreaga lor cultura , viata lor cotidiana , este stringent legata de tradition. numa` nu reusesc sa evadeze din carapace. eu am aici langa mine , doar la o aruncatura de sabie de samurai-un – ostasiatische muzeum si peste “dambulet” universitatea cu sectia de japanologie. nu am fost nici odata deosebit de interesata. cred ca noua europenilor, ne sunt japonezi pur si simplu inaccesibili.
grozav mai este nenea asta . alle achtung mein lieber.
p.s. o intrebare tre` sa iti pun, juma` offtopic . ei , uite, iegzista , oarecarele voite hai sa le numim “nuantzuri” , sau comune kestiuni diagonal abisale intre postulu pre-precedent – hierru rilke- terayam shuji-leben und tod ?daca ixplici prin accidentu hazardului , fa-o si pentru singurul meu neuron disponibil – carele nu tare sunt sigura ca poa` intra amanuntzie.
danke,monsher, s.
p.s. mai , mintea ta, este ca si un bazar plin de curiozitatzuri d-alea enigmatice.
Comment de e.e. — martie 21, 2008 @ 4:08 pm
…”mai este nenea asta” bewusst “ausgewählt ” -gesagt . obwohl er tod ist- ist er jedoch zeitlos lebendig. das wollte ich einfach unterstreichen.
Comment de e.e. — martie 21, 2008 @ 4:18 pm
rezonanta-efect -
Comment de e.e. — martie 21, 2008 @ 4:46 pm
Shuuji Terayama sucks!
Comment de mimi — martie 28, 2008 @ 4:35 am
@ee
da, legăturul, după cum tu ghini şi propic ţi-ai muvat neuronul sinaptic, iaşte prezent. dar ar hi mult di spicuit und ich kannst sa-ţi trimit o bere in landu aşela uitat di lume in which you reside.
However, i can give you a hint: in anul 4, imi lasasem vro 25 de examene pe vară. La un moment dat am dat peste următorul fragment carele s-a pus voiniceşte să mă obsedeze constant. Iacă-tă-l:
“Der Tod, wenn wir jene Unwirklichkeit so nennen wollen, ist das Furchtbarste, und das Tote festzuhalten das, was die größte Kraft erfodert. Die kraftlose Schönheit haßt den Verstand, weil er ihr dies zumutet, was sie nicht vermag. Aber nicht das Leben, das sich vor dem Tode scheut und von der Verwüstung rein bewahrt, sondern das ihn erträgt und in ihm sich erhält, ist das Leben des Geistes. Er gewinnt seine Wahrheit nur, indem er in der absoluten Zerrissenheit sich selbst findet. Diese Macht ist er nicht als das Positive, welches von dem Negativen wegsieht, wie wenn wir von etwas sagen, dies ist nichts oder falsch, und nun, damit fertig, davon weg zu irgend etwas anderem übergehen; sondern er ist diese Macht nur, indem er dem Negativen ins Angesicht schaut, bei ihm verweilt. Dieses Verweilen ist die Zauberkraft, die es in das Sein umkehrt. – Sie ist dasselbe, was oben das Subjekt genannt worden, welches darin, daß es der Bestimmtheit in seinem Elemente Dasein gibt, die abstrakte, d.h. nur überhaupt seiende Unmittelbarkeit aufhebt, und dadurch die wahrhafte Substanz ist, das Sein oder die Unmittelbarkeit, welche nicht die Vermittlung außer ihr hat, sondern diese selbst ist.”
Iaca şi inglişu:
“Death, as we may call that unreality, is the most terrible thing, and to keep and hold fast what is dead demands the greatest force of all. Beauty, powerless and helpless, hates understanding, because the latter exacts from it what it cannot perform. But the life of mind is not one that shuns death, and keeps clear of destruction; it endures death and in death maintains its being. It only wins to its truth when it finds itself utterly torn asunder. It is this mighty power, not by being a positive which turns away from the negative, as when we say of anything it is nothing or it is false, and, being then done with it, pass off to something else: on the contrary, mind is this power only by looking the negative in the face, and dwelling with it. This dwelling beside it is the magic power that converts the negative into being. That power is just what we spoke of above as subject, which by giving determinateness a place in its substance, cancels abstract immediacy, i.e. immediacy which merely is, and, by so doing, becomes the true substance, becomes being or immediacy that does not have mediation outside it, but is this mediation itself.”
Acuma construişte şi deconstruieşte cu succes….
Comment de mangaloy — martie 29, 2008 @ 9:24 am
@mmemme
…but he sucks so good…
Comment de mangaloy — martie 29, 2008 @ 9:28 am
guten morgen mein herr s.
da-mi unulu moment de ragaz si revin mintenas. caci aseara m-ai filosofat intrutotul si neuronul si celula carnala. dupa ce am sa imi dezmierd cu un rest de placere papilele gustative cu oarecale purtatoare si hranitoare vitaminizante produkte , voi revenii in a spiritului – sa vad ceea prin ce am dedusulu ieu despre a ta profunda forma de perceptie – adicatele – dincolo de colajul de imagiuni und der tod . au – vaaai .
Comment de e.e. — martie 29, 2008 @ 11:06 am
mi-a(m) — scuze — adica nu TU – ai fost autorul . fak- aiasta tastatura
Comment de e.e. — martie 29, 2008 @ 11:10 am
draga s.
acum nu stiu in ce masura are de-a face ceea ce mi-ai scris cu japanismul . faptul ca acesta cultura este atat de opaca nu stiu ce as putea spune. unul , ma gandeam la forma de “protest” si fenomenul mortii in contexul social. ma gandeam la aceea neputinta a lor de a-si exeioriza si prelucra “trauma mortii” dupa razboaiele lor. caci ei au fost atat victima cat si täter . in plus moarte are in cultura japoneze inca o dimensiune abstracta legata de traditie.
pe de alta parte , desi imi repugna acest begriff, daca privesti moartea prin prisma acelui der weise, er wird den tod weder füchten noch ersehen, sondern ihn als natürlichen schlusspunkt des leben betrachten und unerschütterliche intellektuellen festigkeit gelassen erwarten.
der philosoph wird andereseits sehen, das dass leben nicht anderes sein , als ein permanentes sterben. du weist das ein: “sein zum tod” . paradoxaweise es ist ein gegengift -wiederum gegen die lähmung , gegen die ratlosigkeit der resignation.
es gibt allerdings auch ein gleichgewicht . nicht ist in leben für den menchen furchbar , der wahrhaft begriffen hat dass im nichtleben ( transcendental ) nicht furchtbaren liegt.
aber mein lieber sebi, mir ist dieser auseinadersetzungen mit dem phänomen des todes – schlicht unbegreiflich , weil es gibt angefangen von platon bis heidegger und soweiter viele thesen die immer und immer wieder diese zwei phänomenen nämlich das leben und der tod durch andere perspektiven dargestellt werden.
ma duc sa halesc un pic de ceva .
Comment de emma — martie 30, 2008 @ 9:53 am
e e, nu ai nevoie de studiul culturii japoneze ca sa veizi cum era razboiul si ce se petrecea atunci. ce ai vazut tu in filmulete nu s-a intamplat numai in japonia. si nici de codificarea colajelor nu ai nevoie. exact ce ai vazut aia a fost realitatea acelor vremuri. o parte din ea. cosmetizata si ambalata destul de “frumos” ca sa nu socheze mintile mai slabe de inger. e superb filmuletul. superb. si a surprins in cateva imagini realitati multe. surptrinzator.
Comment de anemary31 — aprilie 8, 2008 @ 8:40 pm
mi-a placut tot. tot. absolut tot. exact asa a fost. exact asa.
tot. incerc sa aleg o imagine si imi vin altele in minte. superb au fost surprinse atrocitatile razboilui superb. cred ca niciodata nu am vazut un filmulet mai bine facut despre razboi. surprinde trairi, fapte. tot. viata exact asa cum era ea pe vremea aceea. si sa stii proasto ca asa s-au petrecut lucrurile. tampita. stii germana dar iti trebe decodificare la filmuletul asta. ioiiiii.
Comment de anemary31 — aprilie 8, 2008 @ 8:53 pm
si totusi cea mai induiosatoare imagine este cea de la inceputul clipului 2 cand copilasu cu arma in mana se arunca la tatele femeii
((((
(( . e cumplit.
((
(( nu pot sa nu ma abtin sa nu plang.
( a fost cumplit.
( iar tu tampito vorbesti de incest????????
Comment de anemary31 — aprilie 8, 2008 @ 9:01 pm
as vrea sa imi descarc si eu filmuletul. de unde pot sa o fac?
Comment de anemary31 — aprilie 8, 2008 @ 10:26 pm
nu sunt niciodata update cu politica romana- de aceea intreb : a fost carecumva legalizat consumul de cannabis ? NU ? no bine ! atunci sunt alte explicatii- la rand . poate o lovitura in cap – in momentul prunciei la unele “personaluri” explica iesirile primitive. da. poate! cine stie ?
ok! faptul ca nu port ochelari – explica sanatata ochilor. asadar, atunci cand un artist – substituie adultul printr-un copil … este sock si se vrea sock !!! definitiv si irevocabil. oare ce vrea dansul pervers- sa insinueze? adultii au perit subit in krieg ? poate ?! da ! cand un copilas se arunca asupra “mamei ” citeste pe nemteste …n.t.:über-titlu` ” O SEDUC PE MAMI ” – nu se doreste incestuos ciiiiiiiiiii socant. caci – pustiul- cu pricina nu se arunca doar la brustul “mama(l)(r)…. dimpotriva , face ceva precum ar spune dascalul de anatomie : insceneaza cunnillingus-ul si actul sexual prin penetrare. daca domnul acesta nu ar fi schimbat protagonistii deci – adultii feat. copii(i) – s-ar si crezut , in cazul meu, care am inceput cu partea doua de 5-8 minute -a fi un incest bzw. pedofilie. caci,… never-ever —- copilul va avea vreodata fantezii respectiv impulse /uri sexuale . acestea sunt initiate intotdeauna de la humanoidul pervers adult. pana aici trebuie sa fi inteles tot romanoidul preacucernic si indobitocit de prostie , ce am dorit a spune.
a propos, sunt unii critici care il acuza pe domnul japonez de pornografie. asadar, eu cred ca am intrat lipsita de orice prejudecata – ca si spectatoare.
deci ———- de aici —- porneste si a mea explicatie : noroc ca am vazut filmul integral , altmiteri , gandeam ca se reduce la (…) ….
p.s. pentru nerozi : japonezii — au fost victime- dupa cum am afirmat insa- auf fost unii dintre cei mai cumpliti criminali . asadar , explicam , ca jap-sul social din ziulica de azi tre` sa se confrunte si cu una faseta si cu alta. in psihologie se numeste uzual ceva de : WW2- nazi feat juden . si ce o mai scris monsiul neamt karl jaspers despre culpabilitatea unui popor .( asta este o divagatie – divagatoare- insa – buna de luat in seama).
p.p.s. japonia este singura tara din lume cu cea mai mare rata de suicide din lume. oare de ce???
daca am fost onesta sa recunosc ca nu am cunostinte (decat lapidare) in cultura asiata, am remarcat ca am la 5 minute universitatea si museum-ul. adica – ca si o muritoare de rand nu intru doar in bar-locheishon-etc. ci si in zenteruri culturale.
in rest … na ia … nu ne putem toti civiliza precum dansii … cei care produc emotii atat de puternice ca …. vocabularistica intra in bidonul fecal .
amen ! und haleluja !
Comment de emma.enescu — aprilie 9, 2008 @ 10:13 pm
unele femei chiar nu au cum intelege filmul pentru ca nu vad dincolo de imagini si de propriile limite mintale. ele pe de o parte (pe de alta parte nu am sa comentez) nu au spus “O SEDUC PE MAMI”pentru ca au spus “IL SEDUC PE TATI”. si e cam greu sa-si aminteasca pentru ca erau micute. aveau doAr 4-6 anisori cand a intrat in scena faimosul si arhicunoscutul complex oedip care se caracterizeaza prin afectiunea preferentiala pentru parintele de sex opus si reticenta sau chiar ostilitatea fata de parintele de acelasi sex. atunci fetitele spun”il seduc pe tata” iar baietii ” o seduc pe mama”.
Comment de anemary31 — aprilie 10, 2008 @ 1:49 pm
interesant !” das ödipus syndrom”- asa cum imi pare mie al intelege , necesita un fundament de cunostinte care te-n-toarna in antiquee`. cand insa folosesti o ” scenerie straina ” pentru al prezenta precum se facuse o treapta mai sus … se numeste oarecum – in psihologie – a te folosi de un material spre a declansa mecanismele “propriei tragedi” .
si intr-adevar … materialul “scenografic” reprezinta libertatea receptiva . asocierea in schimb – este in enddefekt – acumularea vizuala si sonora . nu exista un unilateralism “gültig” in interpretare.
p.s. mangaloiule , daca nu postezi kesteuni d-alea savuroase iti pierzi una din cititoarele-ti fidelia.
Comment de emma.enescu — aprilie 10, 2008 @ 2:17 pm
acum OFFTOPIC :
salvator dali ! putini sunt acei oameni care au trecut de bariera artistic-plastica – si dincolo de surreal – pentru a fi capabili a intelege ca pictorul -in lumea sa debusolata , s-a servit de renumitul psihanalist sigmund freud . si nu numai s-a lasat chiar influentat in creativitatea sa .
concluzia este : ca – nimic nu este de-a “concludentului” . vor exista intotdeauna altii care vor construii acea controversa teorie . opusa acelui “offensichtlich” – vizibil cu ochiul liber si mintea limpede.
Comment de emma.enescu — aprilie 10, 2008 @ 2:40 pm
de ce japonia este tara cu cea mai mare rata de suicid din lume? nu stiu. nu stiu nici daca este asa. dar daca este, este explicabil sau ar trebui sa fie explicabil pentru o minte care nu culege informatia aiurea ci o mai si rumega. de ce? datorita religiei sintoiste. in sintoism exista prea putina preocupare pentru viata de dupa moarte si chiar in ceea ce priveste mantuirea. moartea este considerata un prag ce urmeaza sa fie depasit. asta pe de o parte. pe de alta parte, insusirile sintoismului sunt 2: puritatea si devotiunea. conceptia lor despre puritate si moralitate este extrema. pentru a obtine protectia zeilor conditia suprema este cinstea si sinceritatea. omul traieste fericit numai datorita binefacerilor acordate de kami . cand este nefericit kami l-a parasit datorita lipsei lui de puritate si devotiune. urmeaza rituri de purificare dar situatia lui nu se amelioreaza. este clar, kami (kami care defapt este totul) l-a parasit definitiv, apar sentimente de vinovatie, apar nevrozele, apare depresia care se soldeaza cu actul suicidar . ei nu se preocupa de mantuire asa cum ne preocupam noi.
de ce erau cei mai cumpliti criminali? tot datorita sintoismului. ei cred ca japonia este cea mai cereasca dintre toate lumile create. si obligatia lor este de a trai deplin si de a-si pastra viata cu grija dar ei sunt cei mai cei de pe planeta. prin urmare aplicau cu sange rece si fara remuscari (pentru ca ei sunt cei mai cei ) legea junglei “ca sa traiesc eu trebuie sa mori tu”. cu aceasta conceptie oricine Ar ajunge cel mai cumplit criminal in situatii limita.
Comment de anemary31 — aprilie 10, 2008 @ 2:44 pm
oh.la.la….ce câmpuri frumoase posedează ţara rumanische şi cu ţara ghermanische….mă înfior….de emoţie….revin cât de curând….adicătelea mai pe seară…pentru a tentativa o mediere a acestuia conflictu ideatic….hihiiii…pentru mine două femei qui se ceartă e inceputul unei adevărate prietenii…
ps. emma-nuel…mi dearest….intuit.ai ghini….geometric….am di gînd să rad laba asta de blog de pe faţa pixelilor……da ne putem conversaţiona pre alte graiuri şi limbarniţe şi medii informaţionale….und btw, come to romania…it.s a beautiful country with beautiful people and i.m sure you wanna meet me….me and ze vampiiiiiress…
Comment de mangaloy — aprilie 10, 2008 @ 3:36 pm
@anemary
“de ce erau cei mai cumpliti criminali? tot datorita sintoismului. ei cred ca japonia este cea mai cereasca dintre toate lumile create. si obligatia lor este de a trai deplin si de a-si pastra viata cu grija dar ei sunt cei mai cei de pe planeta……”
…..don.t tempt me, baby….i can be mean when needed…..şi de asemenea, extrem de vulgar. onna no kokoro wa totemo muzukashii desu ne keredomo, anta no kokoro wa bakaroo ne.
Comment de mangaloy — aprilie 10, 2008 @ 3:40 pm
Comment de anemary31 — aprilie 10, 2008 @ 6:36 pm
eu nu stiu nici engleza nici germana nici spaniola nici italiana. numai romaneste inteleg.
Comment de anemary31 — aprilie 10, 2008 @ 6:37 pm
incercam sa-ti lamuresc acel “o seduc pe mama” dar vad ca unele dau o dau pe aratura. tot din acelasi motiv enuntat mai sus.
Comment de anemary31 — aprilie 10, 2008 @ 6:44 pm
eu am incheiat subiectu . ema nu ai inteles nimic. nici din film nici din ce am incercat sa-ti explic. parca ai fi o autista care este incapabila sa faca legaturi intre informatii. esti incapabila sa faci transferuri. iei informatia asa cum o primesti. fara sa faci legaturi intre informatia noua si cea veche sau cele vechi sau cele noi. esti incapabila sa gandesti. optuz-o.
Comment de anemary31 — aprilie 10, 2008 @ 6:50 pm
pentru tine iaurtu este iaurt laptele este lapte si branza branza. alimente si atat. fara nici o legatura intre ele. esti incapabila sa-ti dai seama ca iaurtul se face din lapte branza din lapte acru si untul din smantana culeasa de pe laptele acru. si toate astea de la vaca care esti dar la figurat. sau cine stie…poate si la propiu.
Comment de anemary31 — aprilie 10, 2008 @ 6:59 pm
doamna/donsoara draga… ( vezi ca esti cam transparenta in a ta repetitiva “dialectica” si risti sa fi “recunoscuta” , take care (sic!)…) …asadar am cateva sfaturi impeto :
sectia de psiho-somatice-anomali. daca nu ajuta , incerca actul sexual real (adica “vögeln” in dialect) – iar de nu iti convine nici asa – fie ca alegi intre yoga sau jogging, ganditureste-te . ultimele sunt wissenschaftlich – erforscht. adica au fost stiintific cercetate indelung . rezultatul fiind – cum se numeste de regula in fach-terminologie – oki sau olrait – adica o raita !
acestea sunt acele bine cunoscute “bedinungsanleitung” daca carecumva te incadrezi in specimenul sus amintit – deci -cei/cele carora li se plimba “contingentul hormonal” – d-aiurea si fara folos.
ze Lord – sa te aiba in pauza !!! sau pavaza – cam acelasi lucru.
p.s. ultima mea comentura daca esti din nou o obraznicatura infestata parazitar.
Comment de emma.enescu — aprilie 10, 2008 @ 7:48 pm
deci revin…revin, că absintu ie mai bun in romania decat in japonia…discutia asta ie stupidă….unde.i parâma făr di care nica nu iese calumea? unde.i ochianul (oculusul) scrutătoriu ce ia pulsul realitetului? unde.i vibratoul aerului carele şuieră pre-lingându-se banal, voluminos sau sacadat prin prejurul replicilor negândite, vibrato ce parcă ar cam dori, dar nu poate, să ia o halcă de vită sănătoasă la restaurantul din colţ,
îhîîîî…gata…s.a dus ratiunea.
i want out of rumaniaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. cine ştie o rimă la pâlc?
Comment de mangaloy — aprilie 10, 2008 @ 7:55 pm
hău…uitasem….anne măriuca….ia şi matale un duşc de rachie ….und relax deineself…..no apăi îi frumos sî vorghieşti aşea cu oaminii? ha? zi repede.
Comment de mangaloy — aprilie 10, 2008 @ 8:00 pm
schon. adică nice. vă luaţi şi de peri-păr?. send me photos, obviously. mai bine vă ganditi la urmatorul lucruşor: My soul is lonelier than all dead christmas trees in the world ie un titlu bunoc, bunoacă pentru un poiem?
….und iextra: marianne…as vrea sa te observ intr.un port binecunoscut mia spunand chestia asta: “prin urmare aplicau cu sange rece si fara remuscari (pentru ca ei sunt cei mai cei ) legea junglei “ca sa traiesc eu trebuie sa mori tu”. cu aceasta conceptie oricine Ar ajunge cel mai cumplit criminal in situatii limita.”….nu de alta, dar docherii japanese sunt intr.adevăr lipsiti de orice remuşcare.
in alta ordine de idei, margareta, ai dreptate in 3 afirmatii făcătăluite de mata. ie o presupoziţie, dar ma indoiesc că ai dreptate in con-cun-ostiinţă de cauză. demiersul matale dia.logativ ie cel putin ciudat după pre.cum remarcă şi monsieurul emmilian(vogeln, huh? emmocentrule, une seule objektum vroi a.ti aduce la aceeasi con, cun ostiinta—-daliul nu se potriveste ici.)
Comment de mangaloy — aprilie 10, 2008 @ 8:42 pm
Comment de anemary31 — aprilie 10, 2008 @ 8:58 pm
nu-i frumos sa vb defel cu prostii.
. daca stiam ca este asa de tolomaca nu imi puneam mintea cu ea. tu nu veizi cat e de proasta?
Comment de anemary31 — aprilie 10, 2008 @ 9:01 pm
Comment de anemary31 — aprilie 10, 2008 @ 9:02 pm
mangaloy era razboi. ai vazut fugarul acela care a omorat copilu dupa ce acesta il ascunsese in dulap? cu sange rece si fara remuscari. in fond mastile arata cat de parsivi si perversi erau oamenii. in situatii de razboi nu exista nici recunostinta nici morala nici nimic . decat “trebuie sa traiesc”. daca lasa baiatul sa traiasca viata lui putea fi pusa in pericol. ori ei, japonezii, asa cum spuneam si mai sus nu sunt preocupati de mantuire. apoi, ei nu au un hristos care s-a jerfit pentru mantuirea nimanui. pentru ei viata proprie este dumnezeu. pentru acel barbat, pacat ar fi insemnat sa nu omoare copilul.
Comment de anemary31 — aprilie 10, 2008 @ 9:35 pm
si am avea destule de invatat de la ei.
Comment de anemary31 — aprilie 10, 2008 @ 9:54 pm
ema, ce mi se pare “ciudat” (pun in ghilimele pentru ca mint. nu mi se mai pare deloc ciudat la cata minte ti se vede ca-ti poatra cutia craniana) este faptul ca iti manifesti revolta fata de incest si pedofilie in schimb nu pomenesti nimic despre uciderea acelui copil. sau pentru tine sunt mai importante “fitele” de doamna /domnsoara draga decat viata cuiva sau a ta?
Comment de carla — aprilie 10, 2008 @ 10:06 pm
uluitor . sheria marioara … m.a demascat . mi-a scos prostia-mi “metafizica” punand-o in relief precum o fresca renascentina.
außerdem, m.a segmentat si m.a lasat nereasamblata. tulvai domine !!!
si da ! domnuca targoveatza … fereste-te -prin si in- fiucer-uri a te conversationaliza cu cele muheri din tagma mea – caci acesta forma de prostie este contagioasa si se raspandeste virulent prin cablaria virtuala.
amen !!!
Comment de emma — aprilie 12, 2008 @ 9:19 am